Alfabetizare financiară: "Chestiunile bănești simplificate"

Odată ce v-ați stabilit ideea și ați efectuat o analiză inițială a potențialului acesteia, următorul pas crucial este conturarea și definirea strategiilor pentru a obține succesul și identificarea cerințelor necesare. Crearea unui buget și conștientizarea opțiunilor financiare se numără printre cele mai importante sarcini din acest proces. 

1.  Cunoștințe financiare (reamintirea terminologiei și a simbolurilor de bază, explicarea unor concepte economice simple, conceptul de cost de oportunitate și avantaj comparativ, citirea situațiilor de profit și pierdere și a bilanțurilor, explicarea diferenței dintre bilanț și contul de profit și pierdere, construirea de indicatori financiari, utilizarea indicatorilor financiari pentru a evalua sănătatea financiară a unei activități creatoare de valoare, compararea sănătății financiare a activității mele cu cea a concurenților).

2. Analiza cost-beneficiu  (să apreciez pentru ce să folosesc banii, să elaborez un buget casnic simplu și responsabil, să elaborez un buget pentru o activitate creatoare de valoare, să apreciez nevoile de flux de numerar ale unei activități creatoare de valoare, să aplic conceptele de planificare și previziune financiară necesare pentru a transforma ideile în acțiuni, să apreciez nevoile de flux de numerar ale unui proiect complex să pot crea un plan pentru durabilitatea financiară și economică pe termen lung a activității mele creatoare de valoare).

3. Previziuni pentru investiții (identifică principalele tipuri de venituri, poate explica activitățile creatoare de valoare pot lua diferite forme și pot avea diferite structuri de proprietate, identifică sursele de finanțare publice și private, alege cele mai potrivite surse de finanțare pentru a demara o afacere, aplică pentru programe de sprijin pentru afaceri publice sau private, obține fonduri și asigură venituri din diferite surse, judecă o oportunitate ca posibil investitor.

De ce este importantă educația financiară?
Alfabetizarea financiară este vitală, deoarece le permite persoanelor să ia decizii în cunoștință de cauză în ceea ce privește gestionarea finanțelor personale, evitarea capcanelor financiare, construirea unei averi, planificarea pensionării și calitatea de consumatori responsabili. De asemenea, contribuie la stabilitatea economică și reduce stresul financiar și anxietatea.

Bugetare:
● Bugetarea este un instrument financiar extrem de puternic pentru întreprinderi. Prin crearea și punerea în aplicare a unui plan financiar bine structurat pe termen scurt și pe termen lung, obțineți
controlul asupra fluxului de numerar, în loc să fiți la mila acestuia.
● Un buget financiar eficient cuprinde atât planuri pe termen scurt, de la lună la lună, pentru un an calendaristic, cât și planuri pe termen lung, de la trimestru la trimestru, utilizate pentru raportarea situațiilor financiare.
● Pentru rezultate optime, planul pe termen lung ar trebui să se întindă pe cel puțin trei ani. În plus, bugetul pe termen lung ar trebui să fie actualizat în mod regulat, în paralel cu pregătirea planului pe termen scurt.

În faza de început, ce ipoteze rezonabile trebuie să faceți cu privire la afacerea dumneavoastră pentru a stabili un buget?
1.  Cât de mult vă puteți aștepta să vindeți în anul 1?
2. Care este creșterea preconizată a vânzărilor pentru anii următori?
3. Cum veți stabili prețul produselor și/sau serviciilor dumneavoastră?
4. Care sunt costurile de producție ale produsului dvs. și cât de mult va fi nevoie de stocuri?
5. Care sunt cheltuielile de exploatare estimate?
6. De câți angajați veți avea nevoie, cu cât îi veți plăti și ce beneficii veți oferi?
7. Ce cotă de impozit pe venit se va aplica afacerii dumneavoastră?
8. De ce facilități veți avea nevoie și cât de mult vă vor costa acestea în termeni de chirie sau de serviciu al datoriei?
9. Ce echipamente sunt necesare pentru a începe afacerea și care sunt costurile asociate? Sunt necesare echipamente suplimentare în anii următori?
10. Dacă vindeți pe credit, ce condiții de plată veți oferi clienților dumneavoastră și ce condiții de plată vă vor oferi furnizorii?
11. Cât de mult capital va trebui să împrumutați și ce garanții vor fi necesare? Ce rată a dobânzii se va aplica împrumutului?

Controlul organizațional
Cele 3E: eficacitate, eficiență și economie.
Eficiență: folosiți-o cu prudență, uneori poate duce la rezultate proaste.
Dificultatea de a găsi standarde valide pentru a compara performanța reală.

5 standarde majore:
1. Performanța organizației în perioadele de timp anterioare. (ultimii ani)
2.Performanța organizațiilor similare.
3. Estimări ale performanței așteptate (ex-ante).
4.  Estimarea a ceea ce ar fi putut fi realizat (ex-post).
5. Performanța necesară pentru atingerea scopurilor și obiectivelor definite (reperes).
- puteți măsura performanța prin intermediul rezultatelor.

Eficacitate:
- Exemple de indicatori de eficacitate: modul în care oferiți în mod eficient satisfacția pe care v-ați dorit să o obțineți ca și companie.
- Măsuri financiare de performanță: Profitabilitatea, ROCE

Economie:
Economia este un aspect critic al performanței organizaționale, deoarece pune accentul pe alocarea și utilizarea atentă a resurselor, asigurând că intrările sunt reduse la minimum, în timp ce ieșirile sunt maximizate. Această dimensiune a cadrului 3E implică controlul costurilor, optimizarea resurselor și strategii eficiente de alocare a resurselor. Realizarea economiei în operațiunile de afaceri duce adesea la îmbunătățirea profitabilității și sustenabilității.


 
Budget
- un mecanism de control.
Pentru ce sunt bugetele?
-  Un sistem de autorizare.
-  Un mijloc de prognoză și planificare.
-  Stabilește obiectivele personale ale titularilor de buget.

Stilul de elaborare a bugetului influențează atitudinile față de procesul bugetar și performanța reală.
-  socializarea conceptului de responsabilitate.
-  o sursă de informații pentru luarea deciziilor.

Procesul bugetar: participare sau impus? Bugetare de sus în jos sau de jos în sus?
Adaptarea participării depinde de circumstanțe și de mediul titularului de buget (oameni, mediu, cultură, adaptare). 
Lecție pentru practică: Este necesar un grad ridicat de sensibilitate și abilități excelente de comunicare, element uman. În plus, competențe tehnice (a se vedea, de exemplu, bugetarea bazată pe zero, bugetarea bazată pe activități).

o  Buget static
-  Bugetul pregătit pentru un singur nivel al volumului de vânzări este un buget static.
-  Bugetele statice sunt pregătite la începutul anului.
-  Diferențele dintre rezultatele efective și bugetul static reprezintă variații ale bugetului static.

o Buget flexibil
- Bugetul a fost pregătit pentru mai multe niveluri ale volumului de vânzări.
- Bugetele flexibile sunt pregătite la începutul anului în scopul planificării și la sfârșitul anului pentru evaluarea performanțelor.
- Diferențele dintre rezultatele efective și bugetul flexibil reprezintă variații ale bugetului flexibil.

Variații bugetare
- Managerii compară rezultatele efective cu cele prevăzute în buget pentru a monitoriza operațiunile și a motiva performanța corespunzătoare.
- Diferențe între bugetat și real.

Investigația poate constata:
- Neeficiențe în operațiuni care pot fi corectate.
- Eficiența operațiunilor care pot fi reproduse în alte domenii ale organizației.
- Factori externi necontrolabili care necesită modificări în procesul de elaborare a bugetului.

Critici la adresa bugetării
1. Îndeplinirea doar a celor mai mici obiective.
2. Utilizarea mai multor resurse decât este necesar (de exemplu, bugete bazate pe zero).
3. Realizarea bonusului - realizarea bugetului cu orice preț (chiar și acțiuni nedorite).
- stabilirea prețurilor (reduceri mari) pentru a atinge obiectivele de vânzări.
4. Concurența cu alte divizii, unități de afaceri și departamente.
- gândirea de acțiuni nedorite prin comportament competitiv.
5.Cheltuirea sumelor prevăzute în buget.
- chiar și atunci când nu este nevoie să cumpărați ceva.
6. Furnizează previziuni inexacte.
7. Îndeplinirea obiectivului, dar nu și depășirea lui.
8. Evitarea riscurilor (care nu au fost calculate în buget).
9. Încurajarea planificării rigide și a gândirii progresive.
10. Consumatoare de timp (și costisitoare).
11. Producerea unor rapoarte de variație inadecvate (fără a răspunde la întrebarea de ce și cum)
- nu caută motivele din spatele răspunsurilor.
12. Ignorarea factorilor cheie ai valorii pentru acționari: concentrarea pe cifre financiare pe termen scurt.
13. Un ritual anual rigid.
Angajament pe 14,12 luni, riscant din cauza incertitudinii.

Balanced Scoreboard (BSC - Tabloul de bord echilibrat)
-  AM tradițională s-a axat în principal pe măsurile de performanță financiară
-  În prezent, se pune un accent mai mare pe încorporarea măsurilor nefinanciare în sistemul formal de raportare.
-  Pentru a integra măsurile financiare și nefinanciare, a apărut Balanced Scorecard.
BSC urmărește să stabilească o legătură între măsurile de performanță și strategia unei organizații: ar trebui să fie utilizat pentru a clarifica, comunica și gestiona o strategie.

BSC pledează pentru a privi afacerile din 4 perspective diferite, încercând să ofere răspunsuri la următoarele întrebări:
1. Cum ne văd clienții? Perspectiva clienților.
2. La ce trebuie să excelăm? Perspectiva afacerilor interne.
3. Putem continua să ne îmbunătățim și să creăm valoare? Perspectiva învățării și a creșterii.
4. Cum privim acționarii? Perspectiva financiară.



Pentru a pune în aplicare BSC ar trebui să se articuleze obiectivele majore pentru fiecare dintre cele 4 perspective, iar aceste obiective ar trebui transpuse în măsuri, ținte și inițiative specifice de performanță.
-   O ipoteză esențială a BSC este aceea că fiecare măsură de performanță face parte dintr-o relație cauză-efect. 

Regula bugetului 50/30/20 este o abordare bugetară care presupune împărțirea venitului după impozitare în trei categorii de cheltuieli: 50% pentru nevoi, 30% pentru dorințe și 20% pentru economii.
50% pe nevoi:
●  Nevoile sunt cheltuieli esențiale necesare pentru supraviețuire, cum ar fi chiria, plata mașinii și asistența medicală.
●  Această categorie acoperă bunurile de primă necesitate și nu include cheltuielile discreționare, cum ar fi mesele în oraș sau abonamentele de divertisment.
●  Jumătate din venitul dvs. după impozitare ar trebui să fie suficient pentru a vă acoperi nevoile și obligațiile.
●  În cazul în care nevoile dumneavoastră depășesc această limită, este posibil să fiți nevoit să vă reduceți din dorințe sau să luați în considerare reducerea stilului de viață, cum ar fi alegerea unei case mai mici sau a unei mașini mai modeste.
30% ope dorințe:
●  Dorințele cuprind toate cheltuielile neesențiale, cum ar fi mesele în oraș, distracțiile, cumpărăturile pentru articole neesențiale etc.
●  Această categorie include micile extra care fac viața plăcută și distractivă, cum ar fi mersul la film sau cumpărarea de obiecte de lux.
●  De asemenea, se referă la deciziile de îmbunătățire, cum ar fi alegerea unei opțiuni mai scumpe atunci când există o alternativă mai ieftină..
20% la economii:
● Încercați să alocați 20% din venitul dvs. net pentru economii și investiții.
● Aceasta include contribuția la un fond de urgență într-un cont de economii bancar, contribuțiile la un cont de pensii individuale (IRA) sau la un cont de fonduri mutuale și investițiile pe piața bursieră sau în alte instrumente de investiții.