Acest conținut de învățare va explora modul de identificare a conținutului interesant folosind principiile Design Thinking. Design Thinking este o abordare centrată pe om care pune accentul pe empatie, creativitate și rezolvarea problemelor. Aceasta încurajează colaborarea multidisciplinară și se concentrează pe înțelegerea nevoilor utilizatorilor, generarea de idei, prototiparea, iterația pentru a ajunge la soluții eficiente și pentru a găsi cauza principală a problemei.
Competențe abordate/ rezultate ale învățării expand_more
După finalizarea acestei resurse de învățare, participanții vor fi capabili să: -Înțeleagă procesul și metodele de Design Thinking. - Aplice metodele de cercetare centrate pe utilizator pentru a identifica preferințele și nevoile publicului țintă. - Genereze idei creative prin sesiuni de ideare în colaborare. - Utilizeze tehnici de prototipare pentru a crea concepte și prototipuri - Utilizeze diferite metode de testare pentru testarea și evaluarea conceptelor de conținut. - Aplice procese iterative pentru a rafina și îmbunătăți cadrele de identificare a conținutului.
Obiectiveexpand_more
Obiectivele acestei resurse de învățare pot fi rezumate după cum urmează: -Facilitarea înțelegerii procesului de Design Thinking și aplicarea acestuia în identificarea unui conținut atractiv - Capacitatea de a aplica metode centrate pe utilizator, de a crea concepte și prototipuri, precum și de a testa și evalua concepte și prototipuri. - Îmbunătățirea creativității, gândirii critice și a empatiei în curatoriatul și prezentarea de conținut care să rezoneze cu publicul țintă. - Înțelegerea meritelor utilizării principiilor și instrumentelor Design Thinking în cadrul antreprenoriatului social
Contextul teoretic expand_more
Acest conținut de învățare va explora modul de identificare a conținutului interesant folosind principiile Design Thinking. Design Thinking este o abordare centrată pe om care pune accentul pe empatie, creativitate și rezolvarea problemelor. Aceasta încurajează colaborarea multidisciplinară și se concentrează pe înțelegerea nevoilor utilizatorilor, generarea de idei, prototiparea, iterația pentru a ajunge la soluții eficiente și pentru a găsi cauza principală a problemei.
Design Thinking este o abordare de rezolvare a problemelor centrată pe om care combină empatia, creativitatea și raționalitatea pentru a dezvolta soluții inovatoare. În contextul creării de conținut, aceste principii ghidează identificarea de materiale atractive și relevante care să se potrivească nevoilor și preferințelor unice ale femeilor născute în străinătate.
Pe lângă o metodă, Design Thinking este un mod de gândire care aplică deschiderea și creativitatea cu o evaluare obiectivă, toleranța față de nesiguranță, combinația ludic-rațional, tenacitatea, iterația și o motivație ridicată pentru a ajunge la o soluție optimă. De asemenea, invită și alte persoane la acest proces.
Implementarea pas cu pas expand_more
Gândirea prin proiectare oferă cadre pentru rezolvarea eficientă a problemelor. Gândirea prin proiectare completează acest proces prin faptul că pune accentul pe empatie și creativitate, ajutându-vă să generați soluții inovatoare, să le creați prototipuri și să le testați în mod iterativ. Gândirea prin design adaugă o dimensiune centrată pe om la procesul decizional prin luarea în considerare a nevoilor și dorințelor persoanelor afectate de aceste decizii. Aceasta vă încurajează să vă gândiți la impactul alegerilor dumneavoastră asupra indivizilor și societății. Gândirea prin proiectare îmbunătățește comunicarea, subliniind importanța înțelegerii perspectivelor și nevoilor diferitelor părți interesate. Încurajează colaborarea și comunicarea eficientă pe tot parcursul procesului de rezolvare a problemelor. Gândirea prin proiectare promovează o mentalitate iterativă și exploratorie care încurajează experimentarea și îmbrățișarea eșecului ca o oportunitate de învățare. Gândirea prin proiectare poate ajuta la vizualizarea datelor sau informațiilor complexe și la prezentarea acestora într-un mod accesibil și semnificativ pentru ceilalți.
Se sugerează utilizarea prezentării PowerPoint descărcabile Design Thinking PPT pentru a susține sesiunea și a prezenta subiectul.
1. Introduceți antreprenoriatul social și gândirea de design · Conceptul de antreprenoriat social cu exemple reale de întreprinderi sociale de succes · DT: Cele cinci etape ale gândirii de design (Empatizare, Definire, Idee, Prototip, Test) 2. Empatizați și definiți: · Discuții: Provocările cu care se confruntă femeile născute în străinătate · Activitate rapidă: Simulări de interviuri pentru a exersa empatia și exercițiul de definire a problemelor Organizați o discuție despre nevoile și preferințele unice ale femeilor născute în străinătate. Utilizați metode de cercetare centrate pe utilizator, cum ar fi interviurile și sondajele, pentru a înțelege ce conținut ar fi interesant pentru ele. Definiți provocările la care trebuie să lucrați și natura, elementele și grupul țintă al acestora, dar și ceea ce le afectează, pe baza acestei etape. Rezultatul acestei etape ar trebui să fie o înțelegere mai profundă și cu multiple fațete a problemei, care ia în considerare omul, cu care se poate începe generarea de idei în etapa următoare.
3. Ideați Un scurt atelier de lucru: Brainstorming de soluții folosind tehnici de ideare. Puteți să vă adunați ideile pe un poster, pe notițe lipicioase și pe o tablă albă sau să folosiți instrumente online (de exemplu, Slack, Canva). Feedback de la egal la egal: Împărtășiți idei și oferiți feedback constructiv. În timpul fazei de ideare, grupurile pot utiliza diverse activități și tehnici pentru a stimula creativitatea și a genera idei, de exemplu: 1) brainstorming: Această tehnică presupune ca participanții să își împărtășească ideile liber și fără critici. Accentul este pus pe cantitate mai degrabă decât pe calitate, încurajând participanții să se bazeze pe ideile celorlalți și să gândească creativ. 2) Maparea minții: Mind mapping este o tehnică vizuală care ajută la organizarea gândurilor în jurul unui subiect central. Aceasta permite explorarea diferitelor ramuri și conexiuni, ajutând la descoperirea de noi idei și perspective. 3) SCAMPER: SCAMPER este un acronim care semnifică Substituire, Combinare, Adaptare, Modificare, Utilizare, Eliminare și Inversare. Această tehnică îi determină pe participanți să exploreze diferite modalități de modificare a ideilor sau produselor existente pentru a genera noi posibilități. 4)jocul de rol: Jocul de rol presupune ca participanții să își asume diferite perspective sau personaje legate de problema în cauză. Prin imersiunea în roluri diferite, aceștia pot genera idei și soluții unice bazate pe puncte de vedere diferite. 5) provocarea: Această tehnică încurajează participanții să conteste presupunerile și să provoace idei neconvenționale. Punând în mod deliberat întrebări provocatoare sau făcând declarații scandaloase, participanții se pot elibera de gândirea tradițională și pot explora soluții radicale. 6) Analogii: Stabilirea de analogii între concepte sau domenii fără legătură între ele poate stimula o gândire nouă. Explorând modul în care probleme similare au fost rezolvate în contexte diferite, participanții pot transfera acele soluții la problema actuală. În timpul fazei de ideare, este esențial să se creeze un mediu deschis și favorabil incluziunii, în care toți participanții să se simtă în largul lor și să-și împărtășească ideile. Încurajarea ideilor sălbatice, amânarea judecății și promovarea participării active sunt principii-cheie pentru succesul sesiunilor de ideare.
Odată ce există suficiente idei, trebuie să le evaluăm și să le selectăm pe cele care vor fi dezvoltate în concepte și prototipuri. De obicei, ideile sunt grupate în idei similare înainte de evaluare. Acesta este motivul pentru care, adesea, ideile sunt scrise pe bilețele autocolante, care sunt ușor de mutat. Pentru a evalua ideile, se pot utiliza metode de Design Thinking precum cartografierea resurselor, analiza fezabilității și a impactului și verificarea realității.
4. Prototip și testare Prototip: Creați prototipuri simple ale conținutului propus (ar putea fi simple schițe de lecții, scurte clipuri video/filme sau idei de infografice etc.). Prototipurile simple sunt mai des numite prototipuri brute. Acestea sunt simple, rapide și ieftine de creat. De exemplu, un prototip al unui radio poate fi realizat dintr-o cutie de carton sau un prototip al unei aplicații poate fi realizat din desene diferite pentru diferite etape de utilizare a acesteia. Un serviciu sau o altă situație legată de acțiuni umane pot fi prototipuri prin joc de rol. Prototipurile rudimentare sunt precum jucăriile pe care copiii le creează pentru jocurile lor. În acest stadiu, puteți utiliza prototipuri de fidelitate redusă (lo-fi). Acest lucru permite o modalitate rapidă și ușoară de a transpune conceptele de proiectare de nivel înalt în artefacte tangibile și testabile, concentrându-se mai degrabă pe funcționalitate decât pe aspectul vizual al produsului. Cu prototipul lo-fi, grupul dvs. se va concentra pe prezentarea doar a unora dintre atributele vizuale ale produsului (cum ar fi formele elementelor, ierarhia vizuală de bază), doar a elementelor cheie ale conținutului și interactivitatea (în timpul sesiunii de testare, o anumită persoană care este familiarizată cu designul acționează ca un computer și schimbă manual starea designului în timp real).
Testați prototipurile în cadrul grupului. De exemplu, puteți organiza o licitație oarbă în care ceilalți pot ghici ce este prototipul și la ce folosește sau puteți pune întrebări deschise: În loc să puneți întrebări de tip da/nu, încurajați participanții să își împărtășească gândurile și experiențele prin întrebări deschise. De exemplu, în loc să întrebați: "V-a plăcut această caracteristică?", puteți întreba: "Ce părere aveți despre această caracteristică? Cum se aliniază cu nevoile dumneavoastră?"
Colectați feedback de la alții și folosiți-l pentru a rafina și îmbunătăți conținutul. Repetați procesul (Empatizați, Definiți, Ideați, Prototipați, Testați), după cum este necesar, până când conținutul răspunde nevoilor și preferințelor identificate anterior. 5. Reflecție: Organizați o discuție de grup pentru a reflecta asupra procesului, concentrându-vă asupra modului în care empatia, gândirea critică și creativitatea au jucat un rol în procesul de învățare. Puteți folosi întrebări de bază ale Design Thinking, cum ar fi: · De ce această alegere în special? · Ce nu a funcționat și de ce în protip? · Ce trebuie schimbat și cum?
Timpul necesar și mărimea grupuluiexpand_more
TIMPUL: 2 ore MĂRIMEA GRUPULUI: 15-20 de cursanți
Materiale necesare pentru punerea în aplicareexpand_more
· Design Thinking PPT · Hârtie/postere/fișe/tabletă albă · Bilete lipicioase · Markere și pixuri de diferite culori Pentru prototipul lo-fi folosiți cutii de carton, ziare vechi, lut, blue-tac, bandă adezivă, lego și orice alte materiale de acest fel.